Noi cei anonimi sau oda anonimului

Noi cei anonimi care credem ca se poate altfel.

Cei anonimi care zgarie dincolo de pojghita.

Noi anonimi care suntem schimbarea.

Care reciclam, plantam copaci si consumam (cat mai) local.

Anonimi.

Anonimi fiind nu prea ne uitam la tv, mancam mai mult legume, mergem pe biciclete.

Suntem cuminti defel dar furiosi si revoltati cand e nevoie, nu vrem gaze de sist si rosii montane, vrem paduri si n-avem asteptari de la guvern, autoritati sau societate in general.

Anonimii.

Nu prea consumam zahar, dulciuri, floruri si ioduri, avem un pic de barba, nearanjati sau cheli, aveti ce vorbi cu noi, nu stim de nore pentru mama, dansez pentru tine sau talentul romaniei. Asta pentru ca noi suntem talentul Romaniei.

Suntem neplacuti, blamati, neapreciati, se rade de noi (acum).

Stim un pic de timpurile trecute, ceva despre cele prezente, mai mult despre viitor.

N-avem tzoale frumoase si poate nici limba mieroasa si lingusitoare de advertiser sau de ‘manager’ ce-si motiveaza sclavii. Vorbim putin si zicem multe.

Anonimii nu prea vor gratare si betoane, vanghelioane si circ. Mai degraba ne ‘paganim’ in padure si fraternizam cu vulpile.

Daca vrei un pic de adevar, vii pe la noi, dar stim ca vii rar.

Noi care suntem putini, dar multi vom fi.

Anonimii care nu fug de liniste, chiar o cauta si o cultiva. Le place spatiul si culoarea chiar si la tara, printre legume si vrejuri. Acolo unde construim viitorul, re-conectati cu pamantul.

Stim de Monsanto, OMG-uri, ne citim etichetele la alimente, cultivam si ceva legume pe balcon.
Anonimii care au business-uri mici, de familie, isi platesc taxele, nu fac afaceri cu statul, nu sunt ‘too big to fail’.

Anonimii care stiu ca de Craciun e ziua Soarelui, nu nasterea lui Isus. Care cunosc si aplica invataturile Lui, dar resping institutia bisericii.

Anonimii buddhisti, anonimii atei, anonimii vegani, anonimii anarhisti, anonimii 1%, anonimi cu perceptiile asa de deschise, aproape ‘monstruosi’.

Care traiesc ce altii citesc doar in carti si modest tac, cand cei care doar au citit vorbesc, apasat si cu impozanta.

Anonimii care mediteaza, asculta si invata din liniste, sunt nefiresc de optimisti sau prea copilarosi, ursuzi sau pur si simplu nu le pasa.

Care sunt putin din tot, se regasesc in tot si le pasa de Tot, de Intreg.

Care nu sunt impotriva a ceva ci pentru altceva.

Anonimi, anonimi, anonimi.